Tesamorelinul pentru femei este analizat cel mai adesea din perspectiva efectelor sale asupra grăsimii abdominale, a metabolismului și a modificărilor siluetei legate de vârstă și de echilibrul hormonal. Studiile sugerează că peptidul poate contribui la reducerea țesutului adipos visceral, la îmbunătățirea compoziției corporale și la funcționarea căilor hormonului de creștere (GH) și IGF-1, care joacă un rol important în regenerare, menținerea masei musculare și reglarea energetică a organismului. Cu toate acestea, majoritatea studiilor clinice au fost efectuate în principal pe populații de persoane seropozitive, și nu pe femei sănătoase care utilizează tesamorelin în scopuri anti-îmbătrânire, de wellness sau pentru îmbunătățirea siluetei. Tesamorelinul este un analog sintetic al hormonului de eliberare a hormonului de creștere (GHRH), care stimulează hipofiza să crească producția naturală de hormon de creștere (GH) și de factor de creștere insulinopodob 1 (IGF-1) [1–3]. Efectele hormonale pot influența metabolismul grăsimilor, menținerea masei musculare, regenerarea și echilibrul energetic.
Unul dintre principalele motive pentru care femeile sunt interesate de tesamorelin este capacitatea sa de a reduce țesutul adipos visceral (VAT), adică a grăsimii abdominale profunde asociată cu rezistența la insulină, inflamația, steatoza hepatică și riscul cardiometabolic. Spre deosebire de grăsimea subcutanată, care se află direct sub piele, grăsimea viscerală înconjoară organele interne și tinde să crească odată cu vârsta, menopauza, stresul și tulburările metabolice. Studiile clinice arată în mod consecvent că tesamorelinul acționează în principal asupra grăsimii viscerale, contribuind în același timp la menținerea țesutului subcutanat și a masei musculare fără grăsime [4–7]. Acest lucru este important pentru femeile care doresc adesea să-și îmbunătățească circumferința taliei și sănătatea metabolică, nu doar să slăbească în general.
Tesamorelinul acționează prin stimularea axei naturale GH–IGF-1, în loc să administreze direct hormonul de creștere sintetic. După administrarea subcutanată, se leagă de receptorii GHRH din hipofiză, crescând secreția pulsatorie de GH și ridicând nivelul de IGF-1 [1,3]. Un nivel mai ridicat de IGF-1 susține descompunerea grăsimilor, funcționarea mitocondriilor, sinteza proteinelor, regenerarea țesuturilor și reglarea metabolismului. În studiile clinice, tesamorelinul a crescut în mod constant nivelul de IGF-1, îmbunătățind în același timp distribuția grăsimii abdominale și markerii metabolici, fără o deteriorare semnificativă a controlului glicemiei la majoritatea participanților [4–8].
Femeile pot beneficia de avantaje legate de compoziția corporală, deoarece GH și IGF-1 participă la reglarea depozitării grăsimii, la menținerea masei musculare și la procesele de regenerare. Studiile de fază III pe termen lung au arătat că tesamorelinul a redus țesutul adipos visceral cu aproximativ 15–18%, îmbunătățind în același timp nivelul trigliceridelor și raportul colesterolului [4,5]. Stanley et al. (2014) au demonstrat, de asemenea, o reducere semnificativă atât a grăsimii viscerale, cât și a grăsimii hepatice în timpul terapiei cu tesamorelin [6]. Aceste rezultate pot fi deosebit de importante pentru femeile care se confruntă cu o creștere a grăsimii abdominale asociată cu menopauza sau cu modificări ale compoziției corporale legate de vârstă.
Tesamorelinul poate contribui, de asemenea, la îmbătrânirea sănătoasă și la regenerare, datorită efectului său asupra mitocondriilor, menținerii țesutului muscular și producției de energie celulară. Makimura și colab. (2014) au demonstrat că creșterea nivelului de IGF-1 în timpul terapiei cu tesamorelin a fost asociată cu îmbunătățirea funcțiilor mitocondriale și o regenerare mai bună a fosfocreatinei la adulții obezi cu secreție redusă de GH [9]. Alte studii au raportat o îmbunătățire a densității musculare și o creștere a secțiunii transversale a mușchilor la participanții care au redus cantitatea de grăsime viscerală în timpul utilizării tesamorelinului [10]. Datorită acestor efecte, tesamorelinul a stârnit interesul în mediile legate de wellness, longevitate și optimizarea siluetei la femei.
Unele femei sunt interesate de tesamorelină și datorită studiilor care sugerează posibile beneficii cognitive și neurologice asociate cu semnalizarea GH și IGF-1. Baker și colab. (2012) au demonstrat că tesamorelinul îmbunătățea anumite aspecte ale funcțiilor executive și ale memoriei la adulții în vârstă, crescând în același timp semnificativ nivelul de IGF-1 în limite fiziologice [11]. Studii ulterioare realizate de Friedman et al. (2013) au sugerat că tesamorelinul poate influența reglarea neurotransmițătorilor și poate reduce markerii asociați cu neuroinflamația [12]. Deși aceste studii nu au fost efectuate exclusiv pe femei, ele au contribuit la creșterea interesului pentru terapiile legate de GH în contextul îmbătrânirii sănătoase și al susținerii funcțiilor cognitive.
Reacțiile adverse la femei par, în general, similare cu cele observate la bărbați. Cele mai frecvente reacții adverse raportate includ:
- reacții la locul injectării
- retenția de apă
- edeme ușoare
- durere sau rigiditate articulară
- tensiunea musculară
- amorțeală sau furnicături
- înroșirea pielii
- nivel crescut de IGF-1 [4–6]
La unele femei pot apărea, de asemenea, balonare temporară sau retenție de lichide, deoarece tesamorelinul stimulează axa GH–IGF-1. Majoritatea studiilor clinice au arătat niveluri relativ stabile ale glicemiei la jeun și ale HbA1c, însă monitorizarea rămâne recomandată, deoarece terapiile cu GH pot afecta sensibilitatea la insulină la unele persoane [4–8].
Femeile care suferă de anumite afecțiuni trebuie să dea dovadă de prudență. Tesamorelinul este, în general, contraindicat în timpul sarcinii, în cazul tumorilor active și în cazul tulburărilor semnificative ale axului hipotalamo-hipofizar [1]. Deoarece tesamorelinul crește nivelul de IGF-1, femeile cu tumori dependente de hormoni sau cu risc crescut de cancer pot necesita o evaluare medicală detaliată înainte de începerea terapiei. Monitorizarea regulată a nivelului de IGF-1, a parametrilor metabolici și a sănătății hormonale este de obicei recomandată în timpul utilizării.
Datele disponibile în general sugerează că tesamorelinul poate contribui la o distribuție mai sănătoasă a țesutului adipos, la reducerea grăsimii viscerale, la îmbunătățirea compoziției corporale, la regenerare și la sănătatea metabolică la femei, prin stimularea axei naturale GH–IGF-1. Cele mai solide dovezi se referă în prezent la reducerea grăsimii abdominale profunde și la îmbunătățirea markerilor metabolici, și nu la simpla pierdere în greutate. Cu toate acestea, lipsesc în continuare studii ample pe termen lung efectuate exclusiv la femei, în afara populațiilor cu tulburări metabolice asociate cu HIV, de aceea supravegherea medicală rămâne foarte importantă în timpul utilizării terapiilor care afectează căile hormonului de creștere.
Mențiune
Conținutul are caracter exclusiv educativ și informativ și nu constituie un sfat medical, diagnostic sau terapeutic. Tesamorelin este un medicament eliberat pe bază de rețetă, aprobat pentru anumite indicații medicale, iar terapiile care afectează axa hormonului de creștere și IGF-1 pot implica riscuri care necesită supraveghere medicală individuală și monitorizare de laborator. Reacțiile femeilor la terapiile hormonale pot varia semnificativ în funcție de vârstă, starea metabolică, menopauză și starea generală de sănătate. Peptidele de tip „research-use-only” oferite de furnizori precum Semax Polska sunt destinate exclusiv cercetării de laborator și științifice.
Referințe
- LiverTox: Informații clinice și de cercetare privind leziunile hepatice induse de medicamente [Internet]. (2018). Tesamorelin. Bethesda (MD): Institutul Național pentru Diabet, Boli Digestive și Renale. Disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK548730/
- Traynor, K. (2010). FDA aprobă tesamorelinul pentru tratamentul lipodistrofiei asociate cu HIV. American Journal of Health-System Pharmacy, 67(24), 2082–2082. https://doi.org/10.2146/news100082
- PubChem. (2025). Rezumatul compusului Tesamorelin. Centrul Național de Informații Biotehnologice, Biblioteca Națională de Medicină. Disponibil la: https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/Tesamorelin
- Falutz, J., Mamputu, J. C., Potvin, D., Moyle, G., Soulban, G., Loughrey, H., Marsolais, C., Turner, R., & Grinspoon, S. (2010). Efectele tesamorelinului (TH9507), un analog al factorului de eliberare a hormonului de creștere, la pacienții infectați cu virusul imunodeficienței umane cu exces de grăsime abdominală: O analiză combinată a două studii multicentrice, dublu-orb, controlate cu placebo, de fază 3, cu date de extensie privind siguranța. Revista de Endocrinologie Clinică și Metabolism, 95(9), 4291–4304. https://doi.org/10.1210/jc.2010-0490
- Falutz, J., Allas, S., Mamputu, J. C., Potvin, D., Kotler, D., Somero, M., Berger, D., Brown, S., Richmond, G., Fessel, J., Turner, R., & Grinspoon, S. (2008). Siguranța pe termen lung și efectele tesamorelinului, un analog al factorului de eliberare a hormonului de creștere, la pacienții cu HIV care prezintă acumulare de grăsime abdominală. SIDA, 22(14), 1719–1728. https://doi.org/10.1097/QAD.0b013e32830a5058
- Stanley, T. L., Feldpausch, M. N., Oh, J., Branch, K. L., Lee, H., Torriani, M. și Grinspoon, S. K. (2014). Efectul tesamorelinului asupra grăsimii viscerale și a grăsimii hepatice la pacienții infectați cu HIV care prezintă acumulare de grăsime abdominală: un studiu clinic randomizat. JAMA, 312(4), 380–389. https://doi.org/10.1001/jama.2014.8334
- Stanley, T. L., Fourman, L. T., Feldpausch, M. N., Purdy, J., Zheng, I., Pan, C. S., Agyapong, G., Torriani, M., Chung, R. T., & Grinspoon, S. K. (2019). Efectul tesamorelinului asupra steatozei hepatice non-alcoolice la persoanele seropozitive: un studiu randomizat, dublu-orb, multicentric. The Lancet HIV, 6(12), e821–e830. https://doi.org/10.1016/S2352-3018(19)30338-8
- Stanley, T. L., Falutz, J., Marsolais, C., et al. (2012). Reducerea adipozității viscerale este asociată cu îmbunătățirea profilului metabolic la pacienții infectați cu HIV tratați cu tesamorelin. Boli infecțioase clinice, 54(11), 1642–1651. https://doi.org/10.1093/cid/cis251
- Makimura, H., Murphy, C. A., Feldpausch, M. N. și Grinspoon, S. K. (2014). Efectele tesamorelinului asupra refacerii nivelului de fosfocreatină la subiecții obezi cu nivel redus de GH. Revista de Endocrinologie Clinică și Metabolism, 99(1), 338–343. https://doi.org/10.1210/jc.2013-3436
- Adrian, S., Scherzinger, A., Sanyal, A. și colab. (2019). Tesamorelin, un analog al hormonului de eliberare a hormonului de creștere, reduce țesutul adipos și crește suprafața musculară la adulții cu HIV. Revista „Frailty & Aging”, nr. 8(3), 154–159. https://doi.org/10.14283/jfa.2018.45
- Baker, L. D., Barsness, S. M., Borson, S., et al. (2012). Efectele hormonului de eliberare a hormonului de creștere asupra funcției cognitive la adulții cu tulburări cognitive ușoare și la persoanele vârstnice sănătoase: Rezultatele unui studiu controlat. Arhivele de Neurologie, 69(11), 1420–1429. https://doi.org/10.1001/archneurol.2012.1970
- Friedman, S. D., Baker, L. D., Borson, S., et al. (2013). Efectele hormonului de eliberare a hormonului de creștere asupra nivelurilor de acid γ-aminobutiric din creier în cazul tulburărilor cognitive ușoare și al îmbătrânirii sănătoase. JAMA Neurology, 70(7), 883–890. https://doi.org/10.1001/jamaneurol.2013.1425