Unul dintre cele mai interesante domenii de cercetare privind Selank este impactul său potențial asupra factorului neurotrofic de origine cerebrală (BDNF – brain-derived neurotrophic factor). BDNF este o proteină care joacă un rol esențial în supraviețuirea neuronilor, neuroplasticitate, formarea memoriei, procesele de învățare și adaptarea cognitivă. Aceasta este adesea considerată unul dintre cei mai importanți factori neurotrofici din creier, deoarece susține formarea de noi conexiuni neuronale și ajută la menținerea funcției normale și a integrității neuronilor existenți.

Dovezile care leagă Selank de reglarea BDNF provin în principal din studiile preclinice. Într-un studiu realizat de Levitskaya și colaboratorii săi, administrarea intranazală a Selank a modificat expresia BDNF în hipocampul șobolanilor – o zonă a creierului strâns legată de memorie, reglarea emoțiilor și reacțiile la stres [1]. Rezultatele au arătat că Selank poate influența căile de semnalizare neurotrofică după administrare, oferind dovezi directe privind interacțiunea peptidului cu mecanismele legate de reglarea BDNF in vivo.

Aceste observații sunt deosebit de importante, deoarece scăderea activității BDNF este asociată cu stresul cronic, tulburările de anxietate, depresia și deteriorarea funcțiilor cognitive. Prin influența sa asupra semnalizării neurotrofice, Selank poate contribui la o parte din efectele cognitive, emoționale și neuroprotectoare observate în studiile experimentale și clinice.

În ciuda rezultatelor promițătoare, trebuie reținut faptul că dovezile actuale provin în principal din studiile pe animale. Nu s-au efectuat încă studii clinice ample la om care să evalueze în mod direct modificările nivelului de BDNF după administrarea Selank. Prin urmare, deși datele disponibile indică o interacțiune între Selank și căile asociate cu BDNF, nu se poate afirma în prezent că Selank crește în mod constant nivelul de BDNF la oameni.

Ce sugerează studiile privind BDNF în legătură cu Selank?

Studiile disponibile indică faptul că acțiunea Selank depășește simpla modulare a neurotransmițătorilor. Studiile experimentale sugerează că peptidul poate influența expresia genelor, adaptarea neuronală și căile asociate cu neuroplasticitatea, inclusiv cele care implică BDNF [1,2].

Acest mecanism de acțiune mai amplu diferențiază Selank de multe medicamente anxiolitice convenționale, care își exercită efectele în principal prin interacțiuni cu receptorii neurotransmițătorilor, fără a influența direct semnalizarea neurotrofică. Cercetătorii sugerează că capacitatea Selank de a acționa atât asupra sistemelor neurotransmițătoare, cât și asupra proceselor legate de neuroplasticitate ar putea fi responsabilă pentru profilul său farmacologic unic [2].

Selankul are vreun efect asupra dopaminei?

Dopamina este un neurotransmițător implicat în motivație, procesarea recompenselor, atenție, funcțiile executive și învățare. Deoarece unii utilizatori raportează o îmbunătățire a concentrării și a clarității mentale, apare adesea întrebarea dacă Selank crește în mod direct nivelul de dopamină.

Datele actuale sugerează că Selank acționează asupra mai multor sisteme neurotransmițătoare, însă dovezile privind creșterea directă a dopaminei rămân limitate. Majoritatea studiilor mecaniciste s-au concentrat asupra efectelor asupra semnalizării GABA-ergice, asupra peptidelor opioide endogene, precum encefalinele, și asupra căilor neuroimunologice, și nu asupra stimulării directe a activității dopaminergice [2,3].

Cercetătorii sugerează că Selank ar putea influența indirect echilibrul neurotransmițătorilor prin acțiunea sa amplă de reglare a funcționării creierului. Prin reducerea anxietății și modularea căilor asociate stresului, peptidul poate acționa secundar asupra circuitelor neuronale legate de dopamină, în special asupra celor responsabile de procesele cognitive și de reglarea emoțiilor [2].

Selank crește nivelul de dopamină?

În prezent, nu există dovezi clinice solide care să confirme faptul că Selank crește în mod direct concentrația de dopamină la oameni.

Spre deosebire de substanțele concepute special pentru a acționa asupra receptorilor sau transportorilor de dopamină, Selank pare să acționeze în primul rând ca un neuropeptid regulator. Efectele sale raportate asupra stării de spirit, a funcțiilor cognitive și a capacității mentale sunt, prin urmare, probabil legate de echilibrul neurochimic general, și nu de o stimulare dopaminergică directă.

Aceasta este o distincție importantă, deoarece substanțele care cresc brusc nivelul de dopamină sunt adesea asociate cu stimularea excesivă, dezvoltarea toleranței sau dependența. Selank prezintă un profil clar diferit – studiile indică o acțiune ansiolitică și de susținere a funcțiilor cognitive, fără proprietățile stimulante sau euforizante tipice compușilor dopaminergici puternici [3,4].

Pe baza dovezilor actuale, este mai corect să se considere Selank ca fiind un peptid care poate influența indirect sistemele implicate în reglarea dopaminei, decât ca un potențiator direct al dopaminei.

Selank crește nivelul de serotonină?

Serotonina este unul dintre cei mai importanți neurotransmițători implicați în reglarea stării de spirit, procesarea emoțiilor, controlul anxietății și bunăstarea psihică. Deoarece Selank a demonstrat efecte ansiolitice atât în studiile clinice, cât și în cele experimentale, mulți cercetători se întreabă dacă serotonina joacă un rol în aceste efecte.

Datele actuale nu confirmă în mod clar faptul că Selank crește direct nivelul de serotonină. Majoritatea studiilor publicate s-au concentrat asupra modulării receptorilor GABA, a metabolismului encefalinelor, a semnalizării neurotrofice și a modificărilor expresiei genelor, și nu asupra stimulării directe a sistemului serotoninergic [2,3].

Cercetătorii subliniază însă că profilul anxiolitic al Selank se datorează probabil interacțiunii mai multor sisteme neurotransmițătoare. Reglarea anxietății depinde de relațiile complexe dintre căile GABA-ergice, opioidice, imunologice și neurotrofice, care pot influența indirect activitatea serotoninei.

Ce arată studiile?

Studiile clinice au demonstrat că Selank poate reduce simptomele anxietății și poate îmbunătăți funcționarea emoțională la persoanele cu tulburare de anxietate generalizată și afecțiuni similare [3]. Cu toate acestea, în cadrul acestor studii nu s-au măsurat direct concentrația de serotonină sau activitatea receptorilor serotoninergici.

Prin urmare, deși Selank prezintă în mod evident un efect anxiolitic, dovezile actuale nu permit să se concluzioneze că creșterea nivelului de serotonină este mecanismul principal responsabil de aceste efecte.

Cea mai bine fundamentată din punct de vedere științific interpretare sugerează că Selank ar putea influența indirect căile legate de serotonină, ca parte a unei reglări neurochimice mai ample; cu toate acestea, creșterea directă a nivelului de serotonină nu a fost confirmată până în prezent.

Selank reduce nivelul de cortizol?

Cortizolul este considerat în general principalul hormon al stresului din organism. Nivelul crescut de cortizol este adesea asociat cu stresul cronic, anxietatea, tulburările de somn, deteriorarea funcțiilor cognitive și problemele legate de starea de spirit. Având în vedere proprietățile anxiolitice bine documentate ale Selank, apare adesea întrebarea dacă acest peptid reduce direct nivelul de cortizol.

Este interesant faptul că niciun studiu clinic de amploare nu a evaluat în mod direct răspunsul cortizolului după administrarea Selank. Majoritatea studiilor publicate s-au concentrat asupra rezultatelor legate de anxietate, reglarea neurochimică, metabolismul encefalinelor, expresia BDNF și activitatea sistemului GABAergic [1–4].

Selank reduce nivelul de cortizol?

Deși nu există măsurători directe ale nivelului de cortizol, câteva rezultate ale studiilor sugerează că Selank ar putea influența reacțiile fiziologice la stres.

Studiile clinice au demonstrat o reducere a simptomelor de anxietate la persoanele cu tulburare de anxietate generalizată și nevroză [3]. Studiile experimentale au arătat, de asemenea, că Selank modulează sistemele neurochimice implicate în adaptarea la stres, inclusiv semnalizarea GABA-ergică și acțiunea peptidelor opioide endogene [2,4].

Deoarece aceste sisteme sunt strâns legate de reglarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale (HPA), cercetătorii sugerează că Selank ar putea influența indirect activitatea hormonilor de stres. Cu toate acestea, fără măsurători hormonale directe, nu se poate afirma în prezent că Selank reduce în mod cert concentrația de cortizol.

Ce concluzii se pot trage?

Dovezile disponibile susțin rolul Selank ca peptid anti-anxietate capabil să reducă simptomele comportamentale și psihologice ale stresului [2–4]. Cu toate acestea, rămâne deschisă întrebarea dacă aceste efecte sunt însoțite de modificări măsurabile ale nivelului de cortizol.

Viitoarele studii clinice care vor evalua biomarkerii endocrini, inclusiv cortizolul, vor fi esențiale pentru a determina amploarea influenței Selank asupra reglării fiziologice a stresului.

Rezumat

Studiile actuale sugerează că Selank acționează asupra mai multor sisteme neurobiologice legate de neuroplasticitate, adaptarea la stres și reglarea emoțiilor. Studiile preclinice indică faptul că acesta poate influența căile asociate cu BDNF, în timp ce efectul său asupra dopaminei, serotoninei și cortizolului pare să fie indirect și nu este încă pe deplin înțeles.

Deși dovezile disponibile susțin rolul Selank ca peptid neuroregulator multifuncțional, multe dintre mecanismele de acțiune propuse nu au fost încă pe deplin confirmate în cadrul unor studii clinice ample efectuate pe oameni. Vor fi necesare studii suplimentare pentru a determina mai precis efectul său asupra factorilor neurotrofici, sistemelor neurotransmițătoare și răspunsurilor endocrine.

Mențiune

Conținutul are un caracter exclusiv educativ și informativ și nu constituie sfaturi medicale, diagnostice sau recomandări terapeutice. Selank rămâne un peptid experimental în multe țări, iar o mare parte din mecanismele discutate se bazează pe studii de laborator, pe studii pe animale sau pe studii clinice în fază incipientă. Deși studiile publicate sugerează că Selank poate influența neuroplasticitatea, reglarea neurotransmițătorilor și căile asociate cu stresul, multe dintre mecanismele propuse necesită încă o verificare suplimentară.

Exclusiv în scopuri de cercetare: Produsele Selank oferite de Semax Polska sunt destinate exclusiv cercetării de laborator și științifice. Acestea nu sunt aprobate pentru consumul uman, utilizări medicale, diagnosticare, tratament sau prevenirea bolilor. Sunt necesare studii clinice suplimentare pe oameni pentru a caracteriza pe deplin efectul Selank asupra BDNF, dopaminei, serotoninei, cortizolului și sistemelor neurobiologice asociate.

Referințe

[1] Levitskaya, N. G., Andreeva, L. A., Mezentseva, M. V., Shapoval, I. M., Podchernyaeva, R. Y., Shcherbenko, V. E., Potapova, L. A., Russu, L. I., Ershov, F. I., & Myasoedov, N. F. (2010). Administrarea intranazală a peptidei Selank reglează expresia BDNF în hipocampul șobolanului in vivo. Doklady Biological Sciences, 431, 79–82. Disponibil la: https://www.researchgate.net/profile/Natalia-Levitskaya/publication/23306196_Intranasal_administration_of_the_peptide_Selank_regulates_BDNF_expression_in_the_rat_hippocampus_in_vivo

[2] Vyunova, T. V., Andreeva, L., Shevchenko, K. și Myasoedov, N. F. (2018). Anxiolitice pe bază de peptide: aspectele moleculare ale activității biologice a heptapeptidei Selank. Protein and Peptide Letters, 25(10), 914–923. https://doi.org/10.2174/0929866525666180925144642

[3] Zozulia, A. A., Neznamov, G. G., Siuniakov, T. S., Kost, N. V., Gabaeva, M. V., Sokolov, O. Y., Serebriakova, E. V., Siranchieva, O. A., Andriushenko, A. V., Telesheva, E. S., Siuniakov, S. A., Smulevich, A. B., Myasoedov, N. F., & Seredenin, S. B. (2008). Eficacitatea și posibilele mecanisme de acțiune ale unui nou anxiolitic peptidic, Selank, în tratamentul tulburărilor de anxietate generalizată și al neurasteniei. Revista de Neurologie și Psihiatrie „S.S. Korsakov”, 108(4), 38–48. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18454096/

[4] Zozulya, A. A., Kost, N. V., Sokolov, O. Y., Gabaeva, M. V., Grivennikov, I. A., Andreeva, L. N., Zolotarev, Y. A., Ivanov, S. V., Andryushchenko, A. V., Myasoedov, N. F., & Smulevich, A. B. (2001). Efectul inhibitor al Selank asupra enzimelor care degradează encefalinele ca posibil mecanism al activității sale anxiolitice. Bulletin of Experimental Biology and Medicine, 131(4), 315–317. https://doi.org/10.1023/A:1017979514274

[5] Kost, N. V., Sokolov, O. Y., Zozulya, S. A. și Myasoedov, N. F. (2025). Acțiunea combinată a tranchilizantelor benzodiazepinice și a anxioliticului peptidic Selank la șoarecii BALB/c. Neurochemical Journal, 19, 743–748. https://doi.org/10.1134/S1819712425700783