„Dimineața sau seara?” și „Odată cu masa sau pe stomacul gol?” sunt unele dintre cele mai frecvente întrebări practice referitoare la precursorii NAD+. Cu toate acestea, studiile care analizează în mod specific momentul administrării sunt mult mai limitate decât cele care evaluează dacă aceste compuși pot influența biomarkerii asociați cu NAD+.
În acest articol discutăm ce se știe în prezent despre NAD+ și biologia ritmului circadian, influența meselor, asocierea cu resveratrolul, precum și dacă momentul administrării are o importanță diferită în funcție de forma produsului.
Dimineața sau seara? Ce determină momentul potrivit?
Există baze științifice pentru a studia dacă momentul zilei poate influența metabolismul NAD+. În prezent, însă, acest lucru nu se traduce printr-un moment optim clar stabilit pentru administrarea precursorilor NAD+.
Justificare legată de ritmul circadian. Studiile publicate în 2009 de două echipe independente au arătat că nivelurile de NAD+ și activitatea NAMPT, o enzimă importantă din calea de reciclare a NAD+, variază pe parcursul a 24 de ore la șoareci. Aceste variații au fost asociate cu componentele cheie ale ceasului circadian, CLOCK și BMAL1. NAD+ interacționează, de asemenea, cu reglarea ritmului circadian prin intermediul enzimei SIRT1, dependentă de NAD+, creând o legătură de retroacțiune între metabolismul celular al NAD+ și ceasul circadian molecular [1].
Aceste rezultate au confirmat existența unei legături mecanistice semnificative între metabolismul NAD+ și ritmurile biologice circadiene în modelele animale. De asemenea, ele constituie o justificare științifică pentru continuarea cercetărilor privind posibilitatea ca momentul administrării precursorilor NAD+ să influențeze reacțiile biologice.
Ce arată de fapt datele din studiile efectuate pe oameni. Dovezile referitoare la oameni sunt mai limitate. Într-un studiu s-a utilizat spectroscopia prin rezonanță magnetică pentru a măsura nivelul de NAD din creierul a 25 de participanți sănătoși în timpul unor sesiuni de dimineață și de după-amiază. Cercetătorii nu au constatat un efect semnificativ al momentului zilei asupra nivelului de NAD în zona cerebrală studiată. Măsurătorile de cortizol din salivă au confirmat însă că participanții au fost evaluați în diferite stări fiziologice legate de ritmul circadian [2].
Aceasta înseamnă că, deși studiile efectuate pe animale indică o reglare circadiană a metabolismului NAD+ la nivel mecanic, în acest studiu realizat pe oameni nu s-a constatat nicio diferență semnificativă între dimineață și după-amiază în ceea ce privește nivelul de NAD analizat în creier.
Ce înseamnă acest lucru în practică: datele actuale din studiile efectuate pe oameni nu confirmă faptul că administrarea precursorului NAD+ la o anumită oră a zilei ar avea efecte semnificativ diferite față de administrarea acestuia la o altă oră.
Rolul NAD+ în biologia ritmului circadian este bine documentat la nivel mecanistic, în special în studiile pe animale; cu toate acestea, acest lucru nu a condus încă la stabilirea unui program validat de suplimentare la om care să indice ora optimă. În practică, administrarea regulată a produsului la o oră fixă poate fi mai justificată decât presupunerea că dimineața sau seara sunt, din punct de vedere biologic, mai potrivite.
NAD+ trebuie luat împreună cu mâncarea sau pe stomacul gol?
Există puține studii care să compare direct administrarea precursorilor NAD+ împreună cu masa și pe stomacul gol. Nu s-a identificat niciun studiu controlat pe oameni care să compare direct aceste condiții pentru a determina diferențele în ceea ce privește absorbția sau eficacitatea.
Principalele studii publicate pe oameni privind ribozidul de nicotinamid (NR) și mononucleotidul de nicotinamid (NMN) nu au analizat, de obicei, momentul administrării în raport cu mesele ca variabilă experimentală independentă. În unele studii s-au utilizat instrucțiuni standardizate privind administrarea preparatului, inclusiv administrarea acestuia în relație specifică cu mesele, însă aceste studii nu au fost concepute pentru a stabili dacă este mai bine să se administreze după masă sau pe stomacul gol.
De asemenea, toleranța generală la supliment poate fi un factor important. Administrarea preparatului oral împreună cu mâncarea poate reduce uneori simptomele gastrointestinale, însă acest lucru nu înseamnă automat că mâncarea îmbunătățește absorbția sau activitatea biologică a acestuia. În unele studii privind precursorii NAD+ au fost raportate simptome gastrointestinale ușoare.
În lipsa unor date comparative directe, nu se poate afirma că administrarea precursorilor NAD+ împreună cu masa sau pe stomacul gol este în mod constant mai eficientă. Toleranța individuală și instrucțiunile referitoare la o anumită formulă pot avea, așadar, o importanță mai mare decât presupunerea că una dintre aceste metode a fost confirmată științific ca fiind mai bună.
Momentul administrării în cazul combinării cu resveratrolul
Precursorii NAD+ și resveratrolul sunt adesea discutați împreună, însă este important să se facă distincția între raționamentul mecanic și dovezile clinice obținute din studiile efectuate pe oameni.
Justificarea mecanistică a studierii unei astfel de asocieri ține parțial de biologia sirtuinelor. Resveratrolul este un compus polifenolic studiat în contextul SIRT1, iar enzimele din grupa sirtuinelor necesită NAD+ pentru activitatea lor enzimatică. Aceasta constituie o justificare biochimică pentru studierea interacțiunilor dintre compușii care influențează disponibilitatea NAD+ și substanțele asociate cu căile sirtuinice.
Totuși, justificarea mecanicistă nu înseamnă că asocierea acestor substanțe asigură efecte clinice suplimentare și nici că acestea trebuie administrate simultan.
Ceea ce s-a studiat efectiv la oameni arată puțin diferit. Într-un studiu clinic important publicat, s-a evaluat ribozidul de nicotinamid împreună cu pterostilbenul, și nu doar cu resveratrolul. Pterostilbenul este înrudit chimic cu resveratrolul, dar are proprietăți farmacocinetice diferite. În acest studiu, administrarea repetată a combinației de NR cu pterostilben a crescut nivelul de NAD+ pe parcursul perioadei de studiu. Totuși, momentul administrării fiecărui component în parte nu a fost evaluat ca variabilă experimentală independentă [3].
Această distincție este importantă, deoarece rezultatele referitoare la pterostilben nu trebuie considerate automat ca o dovadă directă în ceea ce privește resveratrolul.
Nu s-a identificat niciun studiu clinic publicat dedicat, realizat pe oameni, care să evalueze în mod specific asocierea unui precursor al NAD+ cu resveratrolul și să compare dacă administrarea simultană sau separată a acestor substanțe influențează rezultatele.
Prin urmare, în prezent nu există suficiente date clinice directe care să permită stabilirea „momentului optim” pentru administrarea precursorului NAD+ împreună cu resveratrolul. Recomandările privind administrarea lor simultană sau în momente diferite ar depăși astfel dovezile disponibile referitoare la momentul administrării.
Modul de administrare diferă în funcție de forma orală, sublinguală și injectabilă?
Importanța momentului administrării poate varia în funcție de formulă și de calea de administrare, însă dovezile care să permită stabilirea orei optime rămân limitate.
Capsule și comprimate pentru administrare orală: Datele actuale din studiile efectuate pe oameni nu indică un moment optim al zilei pentru administrarea orală a precursorilor NAD+. Studiile cu administrare repetată arată că biomarkerii asociați cu NAD+ pot varia în urma unei expuneri regulate, dar nu demonstrează că o anumită oră de administrare oferă un avantaj [4].
Forme sublinguale: Nu s-au efectuat studii adecvate pe oameni cu privire la momentul optim de administrare a produselor sublinguale care conțin NAD+. Principiile generale ale administrării sublinguale nu pot fi aplicate automat produselor cu NAD+ fără studii privind absorbția formulării respective. Prin urmare, afirmațiile conform cărora un anumit interval de timp față de mese sau băuturi îmbunătățește semnificativ absorbția NAD+ necesită dovezi directe.
Forme injectabile (intramuscular/subcutanat) și intravenoase: momentul administrării depinde de formularea specifică, de protocolul de studiu sau de utilizarea sub supraveghere medicală, și nu de un avantaj stabilit al dimineții față de seară. În studiile publicate privind administrarea intravenoasă de NAD+, s-au utilizat anumite scheme de administrare, dar nu s-a demonstrat că ora din zi ar fi un factor independent care să influențeze eficacitatea [5].
Administrarea prin injecție și pe cale intravenoasă implică, de asemenea, alte aspecte legate de siguranță, sterilitate, farmacocinetică și reglare, diferite de cele ale suplimentării pe cale orală. Dovezile referitoare la o anumită cale de administrare nu trebuie transferate automat la o altă cale.
În cazul tuturor acestor forme, studiile disponibile nu indică o oră universală și optimă pentru administrarea produselor asociate cu NAD+. În cazul în care s-a evaluat administrarea repetată, respectarea protocolului stabilit al studiului are o bază științifică mult mai solidă decât afirmațiile referitoare la un anumit moment al zilei.
Ce se va întâmpla dacă iei produsul la un moment „nepotrivit”?
Datele actuale nu indică o anumită perioadă din dimineață sau din seară ca fiind un moment „nepotrivit” pentru administrarea precursorului NAD+.
Studiul disponibil privind nivelul de NAD din creierul uman nu a evidențiat o diferență semnificativă în funcție de momentul zilei în ceea ce privește parametrul analizat [2]. În mod similar, principalele studii privind precursorii NAD+ la om nu au indicat, de obicei, momentul administrării ca variabilă controlată responsabilă de diferențele în rezultatele de bază.
Aceasta nu înseamnă că momentul administrării nu are nicio semnificație biologică. Studiile privind ritmul circadian indică în mod clar că metabolismul NAD+ este legat de ceasul molecular [1]. Aceasta înseamnă mai degrabă că studiile actuale privind suplimentarea la om nu au stabilit încă dacă modificarea intenționată a momentului administrării determină diferențe semnificative din punct de vedere clinic.
Regularitatea și respectarea schemei sunt aspecte distincte de optimizarea în funcție de ritmul circadian. În studiile cu administrare repetată, s-au evaluat biomarkerii asociați cu NAD+ pe parcursul a câteva zile sau săptămâni, iar modificările observate pot să se reducă după încetarea suplimentării [4]. Aceste rezultate arată că expunerea în timp are o importanță pentru biomarkerii studiați, dar nu ar trebui interpretate ca o dovadă că diferențele sporadice în ceea ce privește ora de administrare sunt dăunătoare sau că este necesară o oră strict stabilită în fiecare zi.
Pe baza dovezilor actuale, nu există motive suficiente pentru a stabili un interval orar universal, dimineața sau seara, ca moment optim de administrare. Prin urmare, nu ar trebui să se recomande ore specifice ca metodă dovedită de creștere a eficacității, dacă acest lucru nu este confirmat de studii clinice efectuate pe oameni cu privire la o anumită formulă.
Limitele dovezilor actuale
- Studiile fundamentale care au evidențiat reglarea circadiană a NAD+ și a NAMPT au fost efectuate în principal pe șoareci. Singurul studiu disponibil realizat pe oameni, care a măsurat nivelul de NAD din creier la diferite momente ale zilei, nu a evidențiat o diferență circadiană semnificativă în ceea ce privește parametrul analizat, ceea ce limitează posibilitatea de a transpune direct mecanismul observat la animale în recomandări privind momentul administrării suplimentelor la oameni [1,2].
- Nu s-a identificat niciun studiu publicat pe oameni care să compare în mod direct administrarea precursorilor NAD+ împreună cu masa și pe stomacul gol, pentru a stabili care dintre aceste metode este mai eficientă.
- Nu s-a identificat niciun studiu publicat pe oameni care să evalueze în mod specific combinația dintre precursorul NAD+ și resveratrol și să compare diferite momente de administrare. Dovezile referitoare la compusul înrudit, pterostilbenul, nu trebuie considerate echivalente cu dovezile referitoare la resveratrol [3].
- Momentul zilei, intervalul de timp față de mese și intervalul de timp față de alte suplimente nu au fost, în general, analizate ca variabile controlate în studiile principale privind precursorii NAD+. Acest lucru limitează considerabil posibilitatea de a formula recomandări clare, bazate pe dovezi.
- Dovezile referitoare la un singur precursor al NAD+, la o formulă, la o cale de administrare, la o doză sau la o populație studiată nu pot fi generalizate în mod automat la alte produse sau grupuri.
Mențiune
Articolul are un caracter exclusiv educativ și științifico-informativ. Acesta nu constituie un sfat medical, o diagnosticare, recomandări terapeutice sau recomandări privind utilizarea unui supliment, a unei injecții sau a unei combinații de substanțe.
NAD+, precursorii NAD+, resveratrolul și pterostilbenul nu ar trebui prezentate ca metode de tratament aprobate de FDA sau EMA pentru anumite boli, cu excepția cazului în care se face referire la un produs medicinal aprobat și la o indicație specifică. Modificările biomarkerilor asociați cu NAD+ nu constituie, în sine, o dovadă a prevenirii bolilor, a tratării acestora, a prelungirii vieții, a efectelor anti-îmbătrânire sau a altor beneficii clinice. Înainte de a utiliza suplimente sau de a le combina cu medicamente, este necesar să consultați un profesionist calificat din domeniul sănătății, în special în timpul sarcinii sau al alăptării, precum și în cazul afecțiunilor care necesită tratament.
Referințe
[1] Nakahata, Y., Sahar, S., Astarita, G., Kaluzova, M. și Sassone-Corsi, P. (2009). Controlul circadian al căii de reciclare a NAD+ prin CLOCK-SIRT1. Știință, 324(5927), 654–657. https://doi.org/10.1126/science.1170803
[2] Cuenoud, B., Huang, Z., Hartweg, M., Widmaier, M., Lim, S., Wenz, D. și Xin, L. (2023). Efectul ritmului circadian asupra NAD și a altor metaboliți din creierul uman. Frontiers in Fiziologie, 14, 1285776. https://doi.org/10.3389/fphys.2023.1285776
[3] Dellinger, R. W., Santos, S. R., Morris, M., Evans, M., Alminana, D., Guarente, L., & Marcotulli, E. (2017). Administrarea repetată de NRPT (ribozid de nicotinamidă și pterostilben) crește nivelurile de NAD+ la om în mod sigur și durabil: un studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo. npj Îmbătrânirea și mecanismele bolilor, 3, 17. https://doi.org/10.1038/s41514-017-0016-9
[4] Berven, H., Svensen, M., Eikeland, H., Tvedten, N., Sheard, E. V., Amdahl Af Geijerstam, S., Søgnen, M., McCann, A., Arnsten, L., Årseth, O., Skjeie, V., Hjellbrekke, A., Skeie, G.-O., Torres Cleuren, Y. N., Nido, G. S., Haugarvoll, K., Riemer, F., Tzoulis, C., & Dölle, C. (2026). Studiul farmacocinetic NAD-creier privind creșterea nivelului de NAD în sânge și creier prin suplimentarea orală cu precursori. iScience, 29(3), 114764. https://doi.org/10.1016/j.isci.2026.114764
[5] Reyna, K., Heinzen, G., Patel, N., Ritter, M., Siojo, A., Legere, H., & Pojednic, R. (2026). Perfuzia intravenoasă de nicotinamidă adenina dinucleotidă (NAD+) comparativ cu nicotinamida ribozidă (NR): Un studiu pilot retrospectiv privind tolerabilitatea, realizat în condiții reale. Frontiers in Aging, 7, 1652582. https://doi.org/10.3389/fragi.2026.1652582